Population, ethnicity and confession in the county of Arad in the eighteenth century and early nineteenth century

Ghita, Eugen (2011): Population, ethnicity and confession in the county of Arad in the eighteenth century and early nineteenth century. Published in: , Vol. in vol, (2011): pp. 41-54.

Abstract

At the beginning of the eighteenth century, Arad County contained only 25 localities in the north of Mureş River, and in the middle of the century, the administrative unit was extended by incorporating two districts of Zarand County, which would then be abolished. We made calculations on population from Arad County in its extended administrative form, but also including in these calculations the Serbian militaries’ families, who, at least until the abolition of the Tisa-Mureş military border, had an important share in these areas. The growth of Arad County population throughout the period was 13.8 times, from about 15000 inhabitants around the year 1700 to 207039 inhabitants in 1828. From this point of view, Arad is different from all the counties from Transylvania and Partium. Only Sătmar County has grown quite large, 7.6 times during 1720-1828, while Bihor County increased 5.4 times and Cluj County 3.3 times in the same range.

• Item Type: MPRA Paper
• Language: English
• Keywords: urbariums, conscriptions, population growth, demographic evolution
• Subjects: J - Labor and Demographic Economics > J1 - Demographic Economics > J10 - General

References

SOURCES

DJAN Arad, Conscripţia generală din 1828, ms. Kovách Géza, cota dosar 13241.

DJAN Arad, Fond Prefectura judeţului Arad, Conscripţia comitatului Arad – 1776.

BIBLIOGRAPHY

Caciora Andrei, (2006), Realităţi istorice din vestul şi nord-vestul Transilvaniei. Studii şi documente, Arad.

Ciuhandu Gheorghe, (1940), Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri, Arad.

Dezső Dany; Zoltán Dávid, (1960), Az első magyarországi népszámlalás (1784-1787), Budapest.

Gaál Jenö, (1898), Arad varmegye és Arad szabad Kiraly várös Közgazdasági Közigazgatási es Közmüvelödési állapatanak leirasa, Arad.

Ghiță Eugen, (2011), Evoluția demografică a comitatului Arad în secolul al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea, Cluj-Napoca.

Gyémánt Ladislau, (1990), Evoluţia situaţiei demografice a Transilvaniei în secolul al XVIII-lea, în Crisia, XX, Oradea.

Kovách Géza; Roz Alexandru, (1977), Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Arad, Arad.

Kovách Géza, (1977), Ţărănimea arădeană în perioada reglementării urbariale din 1771-1786, în Ziridava, VIII, Arad.

Kovách Géza, (1980), Materiale statistice arădene din secolul al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIX-lea, în Catedra, Arad.

Kovách Géza, (1987), Conscripţia satelor arădene din 1828, în Ziridava, XV-XVI, Arad.

Lákos Béla, (1897), Aradmegye Népesedési Mozgalmai, Kecskeméten.

Malte-Brun Conrad, (1833), Précis de la géographie universelle, vol. VI, Paris.

Márki Sándor, (1895), Arad vármegye és Arad szabad Királyi város tőrténete, II, Arad.

Meteş Ştefan, (1977), Emigrări româneşti din Transilvania în secolele XIII-XX (Cercetări de demografie istorică), ed. a II-a, Bucureşti.

Nagy Ludovico, (1828), Notitiae politico-geographico-statisticae inclyti Regni Hungariae, vol. 1, Budae.

Pădurean Corneliu, (2003), Populaţia comitatului Arad în secolul al XIX-lea, Arad.

Popp Nicolae M. (1947), Crişana şi Maramureşul în conscripţia iosefină, Bucureşti.

Prodan David, (1944), Teoria imigraţiei românilor din Principatele române în Transilvania în veacul al XVIII-lea, Sibiu.

Prodan David, (1992), Transilvania şi iar Transilvania. Consideraţii istorice, Bucureşti.

Răduţiu Aurel; Gyémánt Ladislau, (1995), Repertoriul actelor statistice privind Transilvania 1690-1847, Bucureşti.

Schwartner Martin von, (1811), Statistik des Konigreichs Ungern, Volume 2, Ofen.